INCEPUTUL HOCHEIULUI

În ţara noastră hocheiul pe gheată a apărut în iarna anului 1925, pe gheata lacului Cişmigiu, singurul patinoar al bucureştenilor în vremurile acelea, apărând câţiva patinatori având în mâini crose, pe care le foloseau pentru conducerea unei mingi plate de cauciuc, ce aluneca repede pe gheaţă. Nu dorinţa de a juca hochei, ci goana după originalitate a determinat pe aceşti tineri, aparţinând burgheziei, să-şi cumpere din import câteva crose, patine şi 2-3 pucuri.

În iarna anului următor s-a format şi o echipă de hochei pe gheaţă, sub denumirea de Hochei Club Bucureşti. Patru dintre jucători aveau patine de figuri(patinaj artistic), iar trei, patine şi gheată de hochei, importate o dată cu crosele. În acelaşi sezon, această formaţie provoacă la un meci ,,adevărat” o echipă improvizată din Braşov. Meciul sa jucat la data de 17 ianuarie 1927 pe lacul Cişmigiu, în dreptul fântânii arteziene, jucătorii echipându-se într-o baracă de lemn de la debarcader, în fum de tutun şi miros de ţuică fiartă, baraca având o triplă destinaţie : bufet, vestiar şi cabine. Braşovenii au pierdut meciul cu scorul de 3-1 ; toţi jucătorii echipei din Braşov au patinat cu patine prinse cu cheia de ghete sau pantofi. Un an mai târziu, în 1928, se formează echipa de hochei a Tenis Clubului Român, înfiinţată de câţiva fii de bogătaşi întorşi din Elveţia după terminarea studiilor. Meciul de hochei pe gheaţă dintre Hochei Club Bucureşti - Tenis Club, a avut loc în anul 1929 şi s-a terminat cu victoria echipei Tenis Club cu scorul de 1-0. După acest meci, echipa Tenis Club racolează pe cei mai buni jucători de la Hochei Club Bucureşti şi îşi aranjează un turneu în Austria. Cele patru jocuri disputate s-au soldat cu 4 înfrângeri, 32 de goluri primite şi 6 goluri marcate ; în orăşelul Villach, de la graniţa italiană, scorul a fost de 1-8, la Klagenfurth 2-4, iar la Viena, unde a jucat cu echipe de categoria a doua, rezultatele au fost de 1-10 şi 2-10. În anul 1931 se părea că, prin construirea patinoarului artificial ,,Oteteleşanu” (lângă clădirea Telefoanelor), echipele noastre de hochei pe gheaţă vor reuşi, în sfârşit, să se pregătească mai bine, să scoată din anonimat hocheiul românesc, situat, pe plan european, la periferia clasamentului. Deoarece patinoarul artificial ,,Oteteleşanu” a fost construit de o societate anonimă cu scopul de a aduce beneficii, chiria era excesiv de mare şi de aceea echipele de hochei se antrenau tot pe lacul ,,Cişmigiu”. Doar câteva echipe, finanţate în scop de reclamă, beneficiau de câteva ore pentru antrenament, dar şi acestea erau insuficiente. Tenis Club a câştigat mulţi ani campionatul, până când o nouă echipă i-a racolat jucătorii, cu care a învins-o, desfiinţând-o. Această echipă a fost înfiinţată de către Societatea de Telefoane, pentru reclamă. Patinoarul artificial ,,Oteteleşanu” şi-a trăit ultimele zile în 1940, când, în preajma războiului, el a fost demontat, instalaţia frigorifică luând o altă destinaţie, care asigura beneficii mai mari proprietarilor respsctivi. Până în anul 1940 au fost înfiinţate următoarele echipe de hochei pe gheaţă : echipa Societăţii de Telefoane ; echipa Fabricii de bere Bragadiru ; H. C. Rapid ; H.C. Venus ; H.C. Juventus ; H.C. Ciocanul. După 23 august 1944, s-au deschis perspective luminoase sportului din ţara noastră. Nu a fost uşor să se înlăture moştenirea grea a trecutului ; la Campionatul mondial de la Praga, desfăşurat în anul 1947, unde echipa noastră de hochei pe gheaţă are o comportare slabă, clasându-se pe penultimul loc înaintea Belgiei. Înfrângerile echipei noastre au fost suficient de dureroase , mai ales datorită faptului că eram conştienţi de nivelul scăzut al hocheiului nostru. La data de 26 iunie 1949, Biroul Politic al C.C. al P.M.R., a luat hotărârea de a începe o nouă mişcare sportivă , competiţiile cu caracter de masă şi campionatele republicane, susţinute în centrele cu climă favorabilă practicării acestui sport au contribuit la popularizarea hocheiului pe gheaţă. Întâlnirile disputate pe patinoarele din Miercurea Ciuc, Braşov, Târgu Mureş, Cluj, au atras mii de spectatori. În taberele de tineret de la Tuşnad, Miercurea Ciuc, lacul Bâlea, etc. au fost pregătiţi metodic numeroşi copii şi juniori. În anul 1951, cu ocazia desfăşurării Campionatelor mondiale universitare, disputate la Poiana Braşov, au arâtat că, printr-o pregătire temeinică, hocheiştii noştri sunt capabili de progrese importante. Antrenamentele efectuate cu antrenorii sovietici, cu acest prilej, au dat posibilitatea acumulării unor cunoştinţe preţioase. Construirea patinoarului artificial de la Complexul sportiv ,, 23 August” din Bucureşti, a dat jucătorilor de hochei pe gheaţă, posibilitatea să-şi prelungească perioada de pregătire şi să-şi îmbunătăţească nivelul de joc.

În anul 1961 România participă la Campionatul mondial de hochei pe gheaţă, care sa desfăşurat la INNSBRUCK – ELVEŢIA. Reprezentativa ţării noastre sa clasat pe locul 12 din 16 echipe.

Rezultatele meciurilor :

28.01.1964 - SUA – ROMÂNIA - 7-2

30.01.1964 - POLONIA – ROMÂNIA - 6-1

31.01.1964 - JAPONIA – ROMÂNIA - 6-4

02.02.1964 - ROMÂNIA – IUGOSLAVIA - 5-5

05.02.1964 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 5-2

06.02.1964 - NORVEGIA - ROMÂNIA - 4-2

08.02.1964 - ROMÂNIA – ITALIA - 6-2

09.02.1964 - ROMÂNIA - UNGARIA - 8-3

Lotul României :

Zoltan Czaka

Iulian Florescu

Ion Ştefan Ionescu

Alexandru Calamar

Geza Szabo

Iuliu Szabo

Eduard Pană

Dezideriu Varga

Nicolae Andrei

Anton Biro

Anton Crişan

Ion Ferencz

Andrei Ioanovici

Dan Mihăilescu

Adalbert Naghi

Iosef Sofian

Ion Ţiriac

În anul 1968, România a participat la Campionatul mondial în grupa B valorică, unde s-a clasat pe locul 12 din 14 echipe.

Rezultatul meciurilor :

07.02.1968 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 3-2

09.02.1968 - ROMÂNIA - FRANŢA - 7-3

12.02.1968 - JAPONIA – ROMÂNIA - 5-4

14.02.1968 - NORVEGIA – ROMÂNIA - 4-3

16.02.1968 - IUGOSLAVIA – ROMÂNIA - 9-5

În anul 1976, România a participat la Campionatul mondial în grupa B valorică, care s-a desfăşurat la Innsbruck – Elveţia, unde ne-am clasat pe locul 7 din 12 echipe.

Rezultatul meciurilor :

02.02.1976 - POLONIA – ROMÂNIA - 7-4

05.02.1976 - ROMÂNIA – JAPONIA - 3-1

09.02.1976 - IUGOSLAVIA – ROMÂNIA - 4-3

11.02.1976 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 4-3

13.02.1976 - ROMÂNIA – ELVEŢIA - 4-3

Lotul României :

Dezideriu Varga

Eduard Pană

Ion Gheorghiu

Valerian Netedu

Elod Antal

Sandor Gall

George Justinian

Doru Moroşan

Doru Tureanu

Dumitru Axinte

Alexandru Hălăucă

Marian Pisaru

Marian Costea

Vasile Morar

Ion Ioniţă

Vasile Huţanu

Tiberiu Miklos

Nicolae Vişan

În anul 1980, România a participat la Olimpiada sporturilor de iarnă, care s-a desfăşurat la Lacke Placid – SUA, unde s-a clasat pe locul 8 din 12 echipe.

Rezultatul meciurilor :

12.02.1980 - ROMÂNIA – R.F.G. - 6-4

14.02.1980 - SUEDIA – ROMÂNIA - 8-0

16.02.1980 - CEHOSLOVACIA – ROMÂNIA - 7-2

18.02.1980 - SUA – ROMÂNIA - 7-2

20.02.1980 - NORVEGIA – ROMÂNIA - 3-3