În ţara noastră hocheiul pe gheată a apărut în iarna anului
1925, pe gheata lacului Cişmigiu, singurul patinoar al bucureştenilor în vremurile
acelea, apărând câţiva patinatori având în mâini crose, pe care le foloseau
pentru conducerea unei mingi plate de cauciuc, ce aluneca repede pe gheaţă. Nu
dorinţa de a juca hochei, ci goana după originalitate a determinat pe aceşti
tineri, aparţinând burgheziei, să-şi cumpere din import câteva crose, patine şi
2-3 pucuri.
În iarna anului următor s-a format şi o echipă de hochei pe
gheaţă, sub denumirea de Hochei Club Bucureşti. Patru dintre jucători aveau
patine de figuri(patinaj artistic), iar trei, patine şi gheată de hochei,
importate o dată cu crosele. În acelaşi sezon, această formaţie provoacă la un
meci ,,adevărat” o echipă improvizată din Braşov. Meciul sa jucat la data de 17
ianuarie 1927 pe lacul Cişmigiu, în dreptul fântânii arteziene, jucătorii
echipându-se într-o baracă de lemn de la debarcader, în fum de tutun şi miros
de ţuică fiartă, baraca având o triplă destinaţie : bufet, vestiar şi cabine.
Braşovenii au pierdut meciul cu scorul de 3-1 ; toţi jucătorii echipei din
Braşov au patinat cu patine prinse cu cheia de ghete sau pantofi. Un an mai
târziu, în 1928, se formează echipa de hochei a Tenis Clubului Român,
înfiinţată de câţiva fii de bogătaşi întorşi din Elveţia după terminarea
studiilor. Meciul de hochei pe gheaţă dintre Hochei Club Bucureşti - Tenis
Club, a avut loc în anul 1929 şi s-a terminat cu victoria echipei Tenis Club cu
scorul de 1-0. După acest meci, echipa Tenis Club racolează pe cei mai buni
jucători de la Hochei Club Bucureşti şi îşi aranjează un turneu în Austria. Cele
patru jocuri disputate s-au soldat cu 4 înfrângeri, 32 de goluri primite şi 6
goluri marcate ; în orăşelul Villach, de la graniţa italiană, scorul a fost de
1-8, la Klagenfurth 2-4, iar la Viena, unde a jucat cu echipe de categoria a
doua, rezultatele au fost de 1-10 şi 2-10. În anul 1931 se părea că, prin
construirea patinoarului artificial ,,Oteteleşanu” (lângă clădirea
Telefoanelor), echipele noastre de hochei pe gheaţă vor reuşi, în sfârşit, să
se pregătească mai bine, să scoată din anonimat hocheiul românesc, situat, pe
plan european, la periferia clasamentului. Deoarece patinoarul artificial
,,Oteteleşanu” a fost construit de o societate anonimă cu scopul de a aduce
beneficii, chiria era excesiv de mare şi de aceea echipele de hochei se
antrenau tot pe lacul ,,Cişmigiu”. Doar câteva echipe, finanţate în scop de
reclamă, beneficiau de câteva ore pentru antrenament, dar şi acestea erau
insuficiente. Tenis Club a câştigat mulţi ani campionatul, până când o nouă
echipă i-a racolat jucătorii, cu care a învins-o, desfiinţând-o. Această echipă
a fost înfiinţată de către Societatea de Telefoane, pentru reclamă. Patinoarul
artificial ,,Oteteleşanu” şi-a trăit ultimele zile în 1940, când, în preajma
războiului, el a fost demontat, instalaţia frigorifică luând o altă destinaţie,
care asigura beneficii mai mari proprietarilor respsctivi. Până în anul 1940 au
fost înfiinţate următoarele echipe de hochei pe gheaţă : echipa Societăţii de
Telefoane ; echipa Fabricii de bere Bragadiru ; H. C. Rapid ; H.C. Venus ; H.C.
Juventus ; H.C. Ciocanul. După 23 august 1944, s-au deschis perspective
luminoase sportului din ţara noastră. Nu a fost uşor să se înlăture moştenirea
grea a trecutului ; la Campionatul mondial de la Praga, desfăşurat în anul
1947, unde echipa noastră de hochei pe gheaţă are o comportare slabă,
clasându-se pe penultimul loc înaintea Belgiei. Înfrângerile echipei noastre au
fost suficient de dureroase , mai ales datorită faptului că eram conştienţi de
nivelul scăzut al hocheiului nostru. La data de 26 iunie 1949, Biroul Politic
al C.C. al P.M.R., a luat hotărârea de a începe o nouă mişcare sportivă ,
competiţiile cu caracter de masă şi campionatele republicane, susţinute în
centrele cu climă favorabilă practicării acestui sport au contribuit la
popularizarea hocheiului pe gheaţă. Întâlnirile disputate pe patinoarele din
Miercurea Ciuc, Braşov, Târgu Mureş, Cluj, au atras mii de spectatori. În
taberele de tineret de la Tuşnad, Miercurea Ciuc, lacul Bâlea, etc. au fost
pregătiţi metodic numeroşi copii şi juniori. În anul 1951, cu ocazia
desfăşurării Campionatelor mondiale universitare, disputate la Poiana Braşov,
au arâtat că, printr-o pregătire temeinică, hocheiştii noştri sunt capabili de
progrese importante. Antrenamentele efectuate cu antrenorii sovietici, cu acest
prilej, au dat posibilitatea acumulării unor cunoştinţe preţioase. Construirea
patinoarului artificial de la Complexul sportiv ,, 23 August” din Bucureşti, a
dat jucătorilor de hochei pe gheaţă, posibilitatea să-şi prelungească perioada
de pregătire şi să-şi îmbunătăţească nivelul de joc.
În anul 1961 România participă la Campionatul mondial de
hochei pe gheaţă, care sa desfăşurat la INNSBRUCK – ELVEŢIA. Reprezentativa
ţării noastre sa clasat pe locul 12 din 16 echipe.
Rezultatele meciurilor :
28.01.1964 - SUA – ROMÂNIA - 7-2
30.01.1964 - POLONIA – ROMÂNIA - 6-1
31.01.1964 - JAPONIA – ROMÂNIA - 6-4
02.02.1964 - ROMÂNIA – IUGOSLAVIA - 5-5
05.02.1964 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 5-2
06.02.1964 - NORVEGIA - ROMÂNIA - 4-2
08.02.1964 - ROMÂNIA – ITALIA - 6-2
09.02.1964 - ROMÂNIA - UNGARIA - 8-3
Lotul României :
Zoltan Czaka
Iulian Florescu
Ion Ştefan Ionescu
Alexandru Calamar
Geza Szabo
Iuliu Szabo
Eduard Pană
Dezideriu Varga
Nicolae Andrei
Anton Biro
Anton Crişan
Ion Ferencz
Andrei Ioanovici
Dan Mihăilescu
Adalbert Naghi
Iosef Sofian
Ion Ţiriac
În anul 1968, România a participat la Campionatul mondial în
grupa B valorică, unde s-a clasat pe locul 12 din 14 echipe.
Rezultatul meciurilor :
07.02.1968 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 3-2
09.02.1968 - ROMÂNIA - FRANŢA - 7-3
12.02.1968 - JAPONIA – ROMÂNIA - 5-4
14.02.1968 - NORVEGIA – ROMÂNIA - 4-3
16.02.1968 - IUGOSLAVIA – ROMÂNIA - 9-5
În anul 1976, România a participat la Campionatul mondial în
grupa B valorică, care s-a desfăşurat la Innsbruck – Elveţia, unde ne-am clasat
pe locul 7 din 12 echipe.
Rezultatul meciurilor :
02.02.1976 - POLONIA – ROMÂNIA - 7-4
05.02.1976 - ROMÂNIA – JAPONIA - 3-1
09.02.1976 - IUGOSLAVIA – ROMÂNIA - 4-3
11.02.1976 - ROMÂNIA – AUSTRIA - 4-3
13.02.1976 - ROMÂNIA – ELVEŢIA - 4-3
Lotul României :
Dezideriu Varga
Eduard Pană
Ion Gheorghiu
Valerian Netedu
Elod Antal
Sandor Gall
George Justinian
Doru Moroşan
Doru Tureanu
Dumitru Axinte
Alexandru Hălăucă
Marian Pisaru
Marian Costea
Vasile Morar
Ion Ioniţă
Vasile Huţanu
Tiberiu Miklos
Nicolae Vişan
În anul 1980, România a participat la Olimpiada sporturilor
de iarnă, care s-a desfăşurat la Lacke Placid – SUA, unde s-a clasat pe locul 8
din 12 echipe.
Rezultatul meciurilor :
12.02.1980 - ROMÂNIA – R.F.G. - 6-4
14.02.1980 - SUEDIA – ROMÂNIA - 8-0
16.02.1980 - CEHOSLOVACIA – ROMÂNIA - 7-2
18.02.1980 - SUA – ROMÂNIA - 7-2
20.02.1980 - NORVEGIA – ROMÂNIA - 3-3
.jpg)
